Record de spectatori pentru „Dezbateri de Carantină”: Rareş Bogdan şi Eugen Tomac, despre viitorul Europei şi oportunităţile pandemiei

Miercuri, 6 mai 2020, a avut loc a şasea ediţie a „Dezbaterilor de carantină”, organizată de RoZoom Press şi transmisă live pe platforma Facebook. Emisiunea, care i-a avut ca invitaţi pe europarlamentarii  Rareş Bogdan şi Eugen Tomac s-a bucurat de un mare interes din partea publicului. 

Peste 22.000 de români de pe toate continentele au urmărit emisiunea în direct şi au pus întrebări oaspeţilor - am avut peste 300 de comentarii şi întrebări. 

Tema ediţiei, moderată de Gelu Vlaşin, a fost „Viitorul Uniunii Europene după pandemie”.  Invitaţii au răspuns întrebărilor puse de jurnalişti RoZoom Press: Ciprian Apetrei (Franţa), Miruna Cajvaneanu (Italia), Cornelia Crismaru (Italia) şi Anca Mihai (Italia).

Iată câteva extrase din cele peste două ore de discuţii :

Rareş Bogdan/  Oportunităţile crizei: românii din diaspora întorşi acasă şi România, destinaţie „premium” pentru relocarea post pandemie

-          - Nici Europa, nici România, nu vor mai arăta la fel după criza sanitară, omenirea nu se va întoarce la viaţa de dinainte. Viaţa celor 530.000 de europeni se va schimba radical. Acum, principala teama a lor nu este îmbolnăvirea, ci pierderea locurilor de muncă şi sărăcia.

-          - Unele teme au devenit de prim interes la nivel european. Ar trebui să renunţăm la a vorbi despre „green deal” şi să ne axăm pe discuţii despre susţinerea sistemului de sănătate. 

- Comportamentul consumatorilor se va schimba radical. Companiile aeriene sunt la pământ. 

- Agricultura este un sector care trebuie finanţat masiv.

-          

- Ne aşteaptă o criză economică, ce o va depăşi pe cea din 2008, iar consecinţele sociale ar putea fi similare celor post crizei 1929/1930.

-          - În ultimele două luni au intrat în România 1.270.000 de cetăţeni,  dintre care 1.100.000 sunt cetăţeni care aveau domiciliul şi în România, şi în străinătate. Unii aleg să nu se mai înoarcă. 

- Potrivit estimărilor noastre, 600.000 vor alege să se întoarcă, 500.000 vor rămâne în România.

-          

- 350.000 dintre ei sunt apţi de muncă şi trebuie să avem inteligenţa să le dăm o alternativă, să-i înglobăm în economie, să folosim experienţa şi cultul lor pentru muncă, dobândite în occident

- 

-          Trebuie să vedem oportunităţile din criză. Una din ele este legată de relocarea unor industrii care până acum erau în Orientul îndepărtat. 

- România poate deveni astfel o  destinaţie „premium” în caz de relocare. România are puncte de forţă: manodoperă, facilităţi, securitate asigurată prin faptul că e membru UE şi NATO

- 

-          Deocamdata, cred că am trecut punctul critic sanitar, sau oricum nu am avut o situaţie grea, deci trebuie să alegem:  putem fi jucători, să atragem relocări spre piaţa românească, sau să fim „în genunchi”.

-          O altă diferenţă faţă de criza din 2008/9: România avea atunci rezerve la Banca Naţională de 5 mld euro şi rezerve de 35 mld euro ale populaţiei, acum avem 11 mld rezerve naţionale şi 72 mld ale populaţiei. 

-          - Un alt punct pozitiv: nu mai avem barieră de deficit

Eugen Tomac/ Populismul şi o criză a securităţii alimentare, două pericole concrete

-          - Nicio ţară nu era pregătită pentru a înfrunta criza, care a luat statele prin surprindere

-          - Dacă România nu ar fi fost membră a Uniunii Europene, ar fi avut mult mai mult de suferit în cursul pandemiei.

-          - Chiar dacă UE s-a mobilizat mai târziu, s-a creat o reţea de solidaritate

-          - Pe viitor, e necesar ca Uniunea Europeană să aibă un sistem sanitar unic pentru a înfrunta astfel de situaţii

-          - 25% din cetăţenii Uniunii Europene vor fi afectaţi de criză

-         -  UE va reuşi să găsească mecanismele potrivite de ajutorare.

-          Trebuie să fim atenţi la riscuri, să se aloce fonduri şi pentru susţinerea economiei reale; fără locuri de muncă şi investiţii mari, va fi dificil să ne revenim.

- 

-          - Putem identifica alte două riscuri: o criză a securităţii alimentare şi pericolul populismului.

-          - Avem de-a face cu o intoxicare în spaţiul public, chiar şi pe posturi Tv, care alimentează prin fake news şi propagandă nemulţumirile cetăţenilor.

-          - O altă temp importantă este educaţia, trebuie să găsim modalitatea de a ne adapta la situaţie pentru a continua şcoala.

(Miruna Cajvaneanu, RoZoom Press, Roma)

Ediţia integrală AICI: