sabato 12 luglio 2025

Zelensky, la Roma, în cea mai fierbinte vară din ultimii 50 de ani: „Iarna și teroarea sunt aliații lui Putin”

de Miruna Căjvăneanu, Roma, 12.07.2025


Conferința de presă a lui Volodymyr Zelensky e anunțată pe grupul de whatsapp al jurnaliștilor prezenți la "Ukraine Recovery Conference" la ora 16:00. Apoi, primim un alt mesaj, că se va ține la 17. Oboseala se simte printre colegi. Unii stau de dimineață pe aceleași scaune din sala principală Press Room, la etajul -1 din clădirea "La Nuvola", blindată, la fel ca toată zona din cartierul EUR al Romei. Suntem anunțați că se va întârzia. "Câteva minute" devin jumătate de oră, apoi o oră. 

Cele care coordonează anunțurile și pregătesc programul conferinței de presă sunt două colege ucrainene, care, foarte disciplinate, centralizează solicitările de întrebări și fac anunțuri. "Pregătiți cu toții căștile, pentru că președintele Zelensky va vorbi în ucraineană". La fel a vorbit și dimineața, când a avut scurta intervenție de presă cu Giorgia Meloni, pe același mic podium din sala de presă. Ne conformăm. 


La 18, zeci de persoane din staff, militari, bodyguarzi și oficiali sosesc în sfârșit în fața jurnaliștilor. Ca și dimineață, observ cele două "umbre" enorme ale președintelui, care par gemeni, doi bodyguarzi masivi, îmbrăcați în uniforme maro deschis, cu fața marcată de o încordare care a devenit obișnuință, ca o cicatrice permanentă, fiecare cu o servietă neagră în mână. Se așează lângă podium, de o parte și de alta, cu privirea scrutând publicul format din jurnaliști atenți, obosiți, cu căști, laptopuri și celulare deschise. 

 Cele două ore de întârziere sunt un semn, așa cum a remarcat chiar președintele ucrainean, că discuțiile au fost intense și pline de conținut. Am notat informațiile și impresiile din timpul conferinței, timp în care am încercat mereu să-mi răspund la întrebări precum "Cum este, de fapt, liderul ucrainean?" "Ce știe și nu poate sau nu vrea să spună?" "Când crede, în mod rezonabil, că se va termina războiul?"

Președintele e mic de statură, dar agil, atent, relaxat. Poartă nelipsitul outfit negru, nu îți dai seama dacă e un sacou, închis până sus, sau o cămașă. Nicio scamă sau vreo pată, aș zice un negru impecabil. 

Începe cu o trecere în revistă a rezultatelor unei zile pline. Amintește cele peste 30 de țări prezente la cel mai înalt nivel la Roma, sute de companii internaționale, lideri politici și ai societății civile, peste 200 de acorduri semnate în valoare totală de peste 10 miliarde de euro. Anunță un nou pachet european de sprijin – peste 2 miliarde de eur, un program dedicat din partea Finlandei – 300 de milioane de euro, un altul din partea Țărilor de Jos (Olanda) – tot 300 de milioane de euro. Plus, Germania care și-a exprimat disponibilitatea de a ajuta la achiziționarea unui nou sistem Patriot

Cifre și angajamente confirmate în fața presei internaționale ca cineva care dorește să proiecteze imaginea unui lider care vede „lumina de la capătul tunelului”.

E o zi caniculară, în una cele mai calde veri din ultimii 50 de ani în Italia. Am reținut, de dimineață, cuvintele rostite de Zelensky în discursul de inaugurare a evenimentului. Pentru mine au rămas ca un fir roșu, oarecum enigmatic, al poziționării sale. „Putin are (doar) doi aliați adevărați: teroarea și iarna”

O frază spusă strategic, exact într-un context de căldură nu doar atmosferică, ci și exprimată de liderii europeni prezenți, adică "cei peste 30 de aliați prezenți". Un contrast izbitor între două realitățile: o vară toridă în Vest și iernile nemiloase în Estul Europei, unde frigul e folosit dintotdeauna ca armă geopolitică.

Zelensky ține să amintească și susținerea de la depărtare, a lui Macron și Starmer, de la Londra, cu care știm că a vorbit la discuțiile coaliției, care abia s-au încheiat.  Cea e la Roma e a patra conferință internațională anuală dedicată reconstrucției Ucrainei, însă prima cu o participare atât de largă, inclusiv din America de Sud și cu un reprezentant al SUA – Kellogg – care a fost prezent la sesiunea operativă hibridă.

Urmează detalii concrete, au fost discutate și aprobate pachete internaționale de ajutoare, incluzând componente esențiale de apărare, precum drone și sisteme de intelligence, cu o coordonare strânsă cu SUA.

Pe lângă consolidarea apărării, Zelensky a introdus un alt registru, la fel de important: "recuperare și reconstrucție", cu participarea activă a "societății civile" – o prezență nouă  la această conferință. „Presiunea asupra Rusiei trebuie menținută”, a spus el, de mai multe ori, în timp ce conturează un viitor unde nu e vorba doar de supraviețuire, ci de reconstrucție națională, în parteneriat.

Coaliția de ajutorare a Ucrainei, deja susținută de Franța, Italia, Germania, Polonia, e deschisă altor state, care nu au ajutat anterior Rusia.. A mulțumit în mod expres Danemarcei, Norvegiei, Regatului Unit, Germaniei, Canadei și Finlandei, care a oferit ajutoare suplimentare.

Zelensky a menționat investiții în infrastructură și energie, menționând și dialogul cu vecinul nostru, Bulgaria. A reiterat că sancțiunile împotriva Rusiei funcționează pe termen lung, mai ales în contextul în care întreținerea a 1,2-1,5 milioane de soldați implică un efort financiar colosal, estimat la 300 miliarde, ceea ce ar duce Rusia într-un deficit uriaș.

A transmis clar că Putin nu vizează încetarea focului și că trebuie pregătit un scenariu în care societatea ucraineană rămâne rezilientă și unită.

Patriot, drone, Trump și viitorul negocierilor

Un punct sensibil, adus în discuție de jurnaliști, a fost colaborarea cu administrația Trump și tema sistemelor Patriot: sunt necesare și au fost negociate cu SUA preluarea a 10 sisteme, dintre care 2 sunt deja promise pentru achitare de Germania și 4 de Norvegia. Se caută fonduri pentru restul, dar există speranță că SUA va susține cauza și prin introducerea de sancțiuni suplimentare.

Întrebat direct despre Trump de către colega de la BBC, Zelensky a evitat un răspuns tranșant. A spus că Putin urmărește destabilizarea societății prin atacuri masive cu 700–1000 de drone pe zi – scenariu pe care îl consideră plauzibil. A precizat însă că soluțiile tehnice anti-dronă sunt dezvoltate de companii americane, un mesaj subtil către interesele strategice ale SUA.

Cât despre negocierile din Turcia, o altă întrebare, Zelensky nu a confirmat participarea la a treia rundă, dar a spus că „trebuie pregătită bine perspectiva”. În schimb, a mulțumit statelor care s-au oferit să găzduiască discuții de pace: Vaticanul / amintind de întâlnirea cu Papa Leon XIV, Austria și Elveția.

Și care e semnificația frazei „Iarna și teroarea sunt unicii aliați adevărați ai lui Putin”? O formulare care pare că nu este doar retorică. Zelensky a folosit expresia într-un moment strategic – vară toridă în Vest, dar cu gândul la iarna grea care va veni? Frigul este o armă simbolică și economică pe care Rusia o exploatează și prin controlul resurselor energetice. Teroarea poate fi citită în sensul atacurilor masive asupra civililor și infrastructurii, o interpretare care completează acest binom. Istoric, gândul merge la Napoleon și campania dezastruoasă în Rusia din 1812, când iarna a decimat armata franceză. Apoi, Hitler în URSS, cu pierderi masive tot din cauza frigului și lipsei de echipament. Zelensky face, deci, o analogie implicită, dar lumea de azi e mai pregătită – și mai solidară, iar liderul rus a rămas "doar cu acești doi aliați"?

Care e profil psihologic al lui Zelensky –un lider lucid, pragmatic, care știe să folosească nu doar mesaje dure, dar și simboluri, metafore și un simț al umorului.  E pragmatic – vorbește despre bani, infrastructură, echilibru între apărare și reconstrucție, dă cifre.  E strategic – evită capcanele politice (întrebarea despre Trump), dar transmite indirect mesajul către SUA.  E empatic – mulțumește personal multor țări, evocă un „viitor strălucit” și creează o imagine de speranță.Când un coleg ziarist a întrebat în ce limbă să pună întrebarea, a folosit ocazia să facă și o glumă, că așteaptă să-și pună căștile pentru traducere. 

E rezilient – nu cere milă, ci parteneriat. Nu promite miracole, dar transmite că victoria e „la doi pași”. 

Foto din Sala Stampa / Presa 

Miruna Căjvăneanu 






venerdì 11 luglio 2025

„La Nuvola” – Ucraina dincolo de război. De ce se poate investi într-o țară aflată în conflict


de Miruna Cajvaneanu (Roma, 11 iulie 2025)


La Roma, în mijlocul celebrului cartier EUR, în clădirea futuristă „La Nuvola” (Norul) s-a încheiat azi Ukraine Recovery Conference, a patra conferință anuală dedicată Ucrainei, după invazia brutală din partea Rusiei. 

A fost un "nor: de energie politică, economică și diplomatică, un eveniment care a depășit simpla solidaritate și intră într-o nouă etapă, aceea a unei investiții strategice asumate și concrete într-un viitor european comun.

Ucraina nu așteaptă sfârșitul războiului – reconstruiește deja, au subliniat de mai multe ori oficialii care au luat cuvântul, începând cu ministrul de externe Tajani. Când o țară aflată în război atrage peste 5000 de participanți, 100 de delegații internaționale, 2000 de companii – dintre care 500 italiene – și unde se semnează peste 200 de acorduri în valoare de 10 miliarde de euro, nu mai vorbim doar de speranță, ci de planificare și investiții orientate către câștig, într-o optică win win. Ucraina se poziționează nu ca o victimă, ci ca un actor activ în reconstrucția propriei economii și în reconfigurarea arhitecturii de securitate și dezvoltare a Europei, o demonstrează fiecare privire din ochii participanților, de la președinte până la reprezentanții consiliilor regionale sau firmelor. 

Infrastructură, energie, industrie, servicii – toate aceste sectoare sunt deja pregătite să absoarbă capital, know-how și tehnologii. Municipiile și regiunile ucrainene prezente la Roma, alături de companii private și publice, vin cu proiecte concrete, viziune și parteneriate bilaterale în derulare.

Investiția în Ucraina: risc sau oportunitate, se pot întreba unii. Desigur, nu putem ignora contextul: un conflict încă în desfășurare, un peisaj de securitate volatil, un viitor geopolitic încă nescris. Dar tocmai în acest contrast – între riscuri reale și oportunități excepționale – se conturează pariul strategic al multor state și companii.

Giorgia Meloni a spus-o clar, iar Italia e prima care acționează: „Investiți fără teamă. Nu e un joc de noroc, ci o investiție în pace, securitate și viitorul Europei”. Iar Ursula von der Leyen a anunțat "cel mai mare fond de reconstrucție la nivel global – *European Flagship Fund for the Reconstruction– care va mobiliza sute de milioane de euro până în 2026, cu un capital inițial de 220 de milioane de euro și o țintă de 500 de milioane". 

De ce se poate investi într-o țară aflată în război? Zelensky a amintit planul Marshall și beneficiile pentru un occident abia ieșit din cel mai crunt război mondial.  A arătat orizontul de oportunități, dar nu dintr-o poziție subalternă, ci de încurajare și deschidere a unei piețe cu potențial pentru parteneri privilegiați, care au fost alături de Ucraina la greu.  Reziliența e deja demonstrată, Ucraina continuă să funcționeze: instituțiile, administrațiile locale, companiile sunt active și flexibile. Am vorbit cu antreprenori care sunt pe piață de peste 20 de ani, au dezvoltat propria rețea și producție în ciuda războiului și au avantaje competitive și perspective internaționale. 


"Infrastructura" legislativă și economică e în curs de modernizare, reformele accelerează în acord cu cerințele europene. Aderarea la UE nu mai este o ipoteză, ci un proces în curs. În cursul unui panel a fost anunțat de exemplu că Ucraina va intra în programul european Roaming.

Capitalul internațional este protejat prin parteneriate multilaterale: Comisia Europeană, Banca Europeană de Investiții, guverne precum cele ale Italiei, Germaniei, Franței, Poloniei. La care, spun Meloni și Zelensky, se pot alătura cei care vor dori. 


Mai e avantajul primului venit: companiile care intră acum pe piață au șansa de a deveni actori-cheie în sectoare strategice precum reconstrucția energetică, digitalizarea, infrastructura de transport, educația. Nu pe ultimul loc este și sectorul cultural, cu un patrimoniu care necesită investiții pentru reconstrucții. Ucraina e o țară cu un potențial economic semnificativ: resurse naturale, forță de muncă calificată, poziție geostrategică.

La Nuvola: un tren care trece acum

Atmosfera la Roma nu a fost una (doar) solemnă, ci dinamică. S-a vorbit ucraineană, italiană, engleză, dar erau prezenți și delegații din Asia interesate. Se semnează acorduri, se discută viitoare summituri. 

Prezența unor standuri naționale (Polonia, Danemarca), panelurile în paralel, bilateralalele intense, programul decalat de volumul de agendă – toate arată că nu e vorba de o conferință simbolică, ci de un hub real de construcție de viitor. Iar unele țări sunt mai orientate și mai proactive decât altele.

Da, în Ucraina e război. Încă. Și se simte chiar și la Roma, prin elicopterele care survolează clădirea, prin securitatea sporită din jurul delegației ucrainene. Dar dincolo de contextul presant, se profilează clar un alt orizont: cel al reconstrucției inteligente, cooperării europene, al investiției în pace. Imposibil însă să nu existe și acorduri cu privire la infrastructură de apărare, colaborări și memorandumuri cu caracter militar. 

Dar, dacă acum patru ani se punea accentul pe aspectul umanitar și militar, acum bazele pentru o platformă de parteneriat economic, strategic și politic sunt mult mai evidente. Toți vor să lase războiul în trecut, să se vorbească cât mai curând despre o pace adevărată și de durată. 

Iar „La Nuvola”, simbol arhitectural al modernității italiene, devine metafora perfectă a unui viitor car epoate fi construit împreună.