VIDEO Simbolurile primăverii: tradiții, semnificații și moștenirea culturală a Mărțișorului

Despre simbolurile primăverii, cu Adina Hulubaș, cercetător al Academiei Române, filiala Iași și Andrei Prohin, cercetător și muzeograf din Republica Moldova. 

Primăvara este anotimpul renașterii, al speranței și al simbolurilor care unesc tradițiile din diverse colțurile lumii. Printre acestea, Mărțișorul ocupă un loc aparte, fiind o expresie a identității culturale și a legăturii strânse dintre om și natură.

Origini și semnificații

Mărțișorul este un talisman al primăverii, având origini ce se pierd în negura timpului. Tradiția spune că firul împletit între alb și roșu simbolizează echilibrul dintre iarnă și vară, dintre puritate și vitalitate. Primele atestări ale acestor culori datează de peste 3.000-4.000 de ani, fiind descoperite în vestimentația unor morminte chinezești. De-a lungul timpului, acest fir magic a fost considerat un simbol al protecției în fața necunoscutului, o legătură dintre om și ritmul cosmic al naturii.

În cultura românească, acest talisman s-a transmis din generație în generație, îmbogățindu-se cu semnificații variate. Se crede că Mărțișorul aduce sănătate, noroc și protecție împotriva spiritelor rele. Obiceiul este păstrat cu sfințenie și astăzi, oferindu-se în special doamnelor și domnișoarelor la început de martie, ca un simbol al respectului și al aprecierii.

Tradițiile din Balcani și din Republica Moldova

 

Mărțișorul nu este doar o tradiție românească. Acest obicei este atestat în toată Peninsula Balcanică, de la Albania și Grecia până la Bulgaria și Serbia. La fel, în Republica Moldova, confecționarea mărțișoarelor este o activitate extrem de răspândită, fiind organizate ateliere în școli și grădinițe pentru ca cei mici să deprindă acest meșteșug.

O particularitate interesantă este legată de modul în care firul alb-roșu este purtat. De-a lungul istoriei, fetele obișnuiau să-l lege la gât sau la mână pentru a se proteja de razele soarelui, iar în unele zone din nordul Moldovei, bărbații de însurat împărtășeau același obicei. Totodată, în unele regiuni, firul era legat de animalele din gospodărie sau de stâlpii de la intrarea în casă, având un rol protector.

Zilele Babei și legendele Mărțișorului

Obiceiul alegerii "Babei" este în strânsă legătură cu Mărțișorul. Până în secolul al XVIII-lea, anul nou începea la 1 martie, iar aceste zile de tranziție erau considerate hotărâtoare pentru restul anului. Se credea că vremea din ziua aleasă prevestește norocul purtătorului pe tot parcursul anului.

Legendele legate de Mărțișor sunt diverse, în unele regiuni vorbindu-se despre Baba Dochia, o figură mitologică ce simbolizează iarna care se retrage treptat. De asemenea, există povești locale despre lupta dintre Ghiocel și Toporaș, ce simbolizează tranziția de la sezonul rece la cel cald. Aceste legende au fost transmise oral de-a lungul generațiilor, păstrându-se ca parte a identității culturale a popoarelor balcanice.

Mărțișorul în Diaspora și recunoașterea UNESCO

Un alt aspect fascinant este modul în care Mărțișorul a fost adoptat în diaspora. Românii plecați peste hotare au transformat acest obicei într-un simbol al identității lor culturale, iar în marile orașe europene, precum Londra, Madrid sau Roma, Mărțișoarele pot fi găsite în magazinele românești.

Importanța acestui simbol a fost recunoscută oficial în 2017, când Mărțișorul a fost inclus în patrimoniul cultural imaterial UNESCO, într-o colaborare internațională între România, Republica Moldova, Bulgaria și Macedonia de Nord.

În multe comunități românești din străinătate, Mărțișorul nu doar că a fost păstrat, ci a căpătat o semnificație și mai profundă, fiind un mod de a menține legătura cu rădăcinile culturale. În prezent, acest obicei este promovat în cadrul evenimentelor culturale românești, devenind astfel un ambasador al tradițiilor românești în lume.

Mărțișorul și impactul său asupra comunității

Mai mult decât un simplu simbol, Mărțișorul este un element de coeziune socială. În trecut, confecționarea lui era un prilej de reunire a familiei, un moment de comuniune între generații. Astăzi, obiceiul de a dărui Mărțișoare nu este doar un gest de curtoazie, ci și o reafirmare a apartenenței la o cultură bogată și vie.

Evenimentele dedicate Mărțișorului, organizate în România și în comunitățile din afara țării, sunt o dovadă clară a dorinței oamenilor de a păstra și transmite această tradiție. De la târgurile de meșteșugari până la atelierele din școli, Mărțișorul rămâne un simbol activ al primăverii, al bucuriei și al solidarității.

Concluzie

Mărțișorul este mai mult decât un obiect decorativ sau un cadou simbolic. El reprezintă o legătură vie cu trecutul nostru, o expresie a comunității și a moștenirii culturale transmise din generație în generație. Păstrarea și promovarea acestui obicei nu este doar un act de respect față de tradiție, ci și un mijloc de a aduce oamenii mai aproape, indiferent de granițe sau naționalitate.

Cu fiecare Mărțișor dăruit, transmitem nu doar un simbol al primăverii, ci și un mesaj de pace, unitate și speranță. Indiferent de locul în care ne aflăm, acest mic talisman rămâne o punte între generații și un simbol al renașterii sufletești odată cu venirea primăverii.