Mărțișorul la Roma: Tradiții de primăvară din antichitate până în prezent

Luni, 3 martie 2025, la Muzeul Național Etrusc din Roma, va avea loc o conferință dedicată tradițiilor de primăvară care traversează secole și culturi, de la etrusci și romani până la români. Sub titlul „Etruscii, romanii, românii… Tradiții de primăvară care se întrepătrund”, evenimentul propune o incursiune în simbolistica reînnoirii naturii și a ritmurilor ancestrale ce au supraviețuit timpului.  Rozoom Press este partener media al acestui eveniment de excepție.

Mărțișorul, tradiția binecunoscută în spațiul românesc și în Balcani, își are rădăcinile în obiceiuri străvechi legate de renașterea naturii și ciclurile agricole. Descoperirile arheologice sugerează existența unor practici similare încă din epoca etruscă, când oamenii marcau trecerea anotimpurilor prin obiecte simbolice și ceremonii dedicate regenerării vieții. Aceste elemente s-au transmis și în cultura romană, unde primăvara era sărbătorită prin festivități în cinstea divinităților și prin schimbul de amulete aducătoare de noroc.  

Conferința va aduce în atenție conexiunile amintite și va oferi participanților prilejul de a descoperi o perspectivă inedită asupra continuității unor practici culturale milenare. Cei prezenți vor primi mărțișoare tradiționale realizate de meșteri populari români, ca simbol al unei moșteniri care depășește granițele geografice și istorice.  

Evenimentul este organizat de Ambasada României în Italia, în parteneriat cu Muzeul Național Etrusc din Roma, Muzeul Național al Satului „Dimitrie Gusti” din București, Muzeul Civilizațiilor din Roma și Ambasada Republicii Moldova în Italia.  

Accesul este liber, în limita locurilor disponibile. Participanții sunt invitați să confirme prezența prin e-mail la roma.events@mae.ro.

Sărbătorim împreună tradiția Mărțișorului la Roma!

 INVITAȚIE

Vă invităm să descoperim legăturile subtile dintre etrusci, romani și români prin tradițiile primăverii, într-o conferință specială: 

Luni, 3 martie 2025 

 Ora 16:00 

Muzeul Național Etrusc din Roma (Piazzale di Villa Giulia nr. 9) 

Sub titlul „ETRUSCII, ROMANII, ROMÂNII… Tradiții de primăvară care se întrepătrund”, evenimentul marchează ediția din acest an a Zilei Mărțișorului, reunind istorie, cultură și simboluri ale renașterii naturii. 

Cei prezenți vor primi mărțișoare tradiționale, lucrate de meșteri populari români, într-un gest de continuitate a unei moșteniri vechi, ce depășește granițele și timpul. 

Evenimentul este organizat de Ambasada României în Italia, alături de prestigioase instituții partenere: Muzeul Național Etrusc din Roma, Muzeul Național al Satului „Dimitrie Gusti” din București, Muzeul Civilizațiilor din Roma și Ambasada Republicii Moldova în Italia. 

Accesul este liber, în limita locurilor disponibile. Pentru confirmarea prezenței, vă rugăm să trimiteți un e-mail cu numele și prenumele la roma.events@mae.ro. Vă așteptăm cu drag să celebrăm împreună frumusețea primăverii și a tradițiilor ce ne unesc!

VIDEO Simbolurile primăverii: tradiții, semnificații și moștenirea culturală a Mărțișorului

Despre simbolurile primăverii, cu Adina Hulubaș, cercetător al Academiei Române, filiala Iași și Andrei Prohin, cercetător și muzeograf din Republica Moldova. 

Primăvara este anotimpul renașterii, al speranței și al simbolurilor care unesc tradițiile din diverse colțurile lumii. Printre acestea, Mărțișorul ocupă un loc aparte, fiind o expresie a identității culturale și a legăturii strânse dintre om și natură.

Origini și semnificații

Mărțișorul este un talisman al primăverii, având origini ce se pierd în negura timpului. Tradiția spune că firul împletit între alb și roșu simbolizează echilibrul dintre iarnă și vară, dintre puritate și vitalitate. Primele atestări ale acestor culori datează de peste 3.000-4.000 de ani, fiind descoperite în vestimentația unor morminte chinezești. De-a lungul timpului, acest fir magic a fost considerat un simbol al protecției în fața necunoscutului, o legătură dintre om și ritmul cosmic al naturii.

În cultura românească, acest talisman s-a transmis din generație în generație, îmbogățindu-se cu semnificații variate. Se crede că Mărțișorul aduce sănătate, noroc și protecție împotriva spiritelor rele. Obiceiul este păstrat cu sfințenie și astăzi, oferindu-se în special doamnelor și domnișoarelor la început de martie, ca un simbol al respectului și al aprecierii.

Tradițiile din Balcani și din Republica Moldova

 

Mărțișorul nu este doar o tradiție românească. Acest obicei este atestat în toată Peninsula Balcanică, de la Albania și Grecia până la Bulgaria și Serbia. La fel, în Republica Moldova, confecționarea mărțișoarelor este o activitate extrem de răspândită, fiind organizate ateliere în școli și grădinițe pentru ca cei mici să deprindă acest meșteșug.

O particularitate interesantă este legată de modul în care firul alb-roșu este purtat. De-a lungul istoriei, fetele obișnuiau să-l lege la gât sau la mână pentru a se proteja de razele soarelui, iar în unele zone din nordul Moldovei, bărbații de însurat împărtășeau același obicei. Totodată, în unele regiuni, firul era legat de animalele din gospodărie sau de stâlpii de la intrarea în casă, având un rol protector.

Zilele Babei și legendele Mărțișorului

Obiceiul alegerii "Babei" este în strânsă legătură cu Mărțișorul. Până în secolul al XVIII-lea, anul nou începea la 1 martie, iar aceste zile de tranziție erau considerate hotărâtoare pentru restul anului. Se credea că vremea din ziua aleasă prevestește norocul purtătorului pe tot parcursul anului.

Legendele legate de Mărțișor sunt diverse, în unele regiuni vorbindu-se despre Baba Dochia, o figură mitologică ce simbolizează iarna care se retrage treptat. De asemenea, există povești locale despre lupta dintre Ghiocel și Toporaș, ce simbolizează tranziția de la sezonul rece la cel cald. Aceste legende au fost transmise oral de-a lungul generațiilor, păstrându-se ca parte a identității culturale a popoarelor balcanice.

Mărțișorul în Diaspora și recunoașterea UNESCO

Un alt aspect fascinant este modul în care Mărțișorul a fost adoptat în diaspora. Românii plecați peste hotare au transformat acest obicei într-un simbol al identității lor culturale, iar în marile orașe europene, precum Londra, Madrid sau Roma, Mărțișoarele pot fi găsite în magazinele românești.

Importanța acestui simbol a fost recunoscută oficial în 2017, când Mărțișorul a fost inclus în patrimoniul cultural imaterial UNESCO, într-o colaborare internațională între România, Republica Moldova, Bulgaria și Macedonia de Nord.

În multe comunități românești din străinătate, Mărțișorul nu doar că a fost păstrat, ci a căpătat o semnificație și mai profundă, fiind un mod de a menține legătura cu rădăcinile culturale. În prezent, acest obicei este promovat în cadrul evenimentelor culturale românești, devenind astfel un ambasador al tradițiilor românești în lume.

Mărțișorul și impactul său asupra comunității

Mai mult decât un simplu simbol, Mărțișorul este un element de coeziune socială. În trecut, confecționarea lui era un prilej de reunire a familiei, un moment de comuniune între generații. Astăzi, obiceiul de a dărui Mărțișoare nu este doar un gest de curtoazie, ci și o reafirmare a apartenenței la o cultură bogată și vie.

Evenimentele dedicate Mărțișorului, organizate în România și în comunitățile din afara țării, sunt o dovadă clară a dorinței oamenilor de a păstra și transmite această tradiție. De la târgurile de meșteșugari până la atelierele din școli, Mărțișorul rămâne un simbol activ al primăverii, al bucuriei și al solidarității.

Concluzie

Mărțișorul este mai mult decât un obiect decorativ sau un cadou simbolic. El reprezintă o legătură vie cu trecutul nostru, o expresie a comunității și a moștenirii culturale transmise din generație în generație. Păstrarea și promovarea acestui obicei nu este doar un act de respect față de tradiție, ci și un mijloc de a aduce oamenii mai aproape, indiferent de granițe sau naționalitate.

Cu fiecare Mărțișor dăruit, transmitem nu doar un simbol al primăverii, ci și un mesaj de pace, unitate și speranță. Indiferent de locul în care ne aflăm, acest mic talisman rămâne o punte între generații și un simbol al renașterii sufletești odată cu venirea primăverii.

VIDEO 3 ani de război la graniță: Ucraina rezistă, emisiune cu invitat live din Kiev: jurnalista Anna Neplii

Acum doi ani scriam că "Noi râdem, iubim și ne bucurăm că vine primăvara. Dar Dragobetele de anul trecut a fost ziua cea mai tristă de după invazia sovietică din secolul trecut. A fost ziua invaziei neo-sovietice a lui Putin în Ucraina, iar de acolo trebuia să urmeze și Estul Europei. Un an de la începutul unui război barbar, cu actori grotești, care par să joace în reluare delirul lui Stalin. Avem un "război sfânt", încurajat de patriarhul ortodox, în care vârf de lance sunt fanatici musulmani și mercenari fără nici o credință. Fantome ale unui trecut de care aproape că uitasem.

 Primul război contemporan de durată în Europa, spațiu din care părea că fusese eradicată această molimă. " Intre timp războiul a continuat, iar astăzi viitorul Ucrainei este incert. Întrebările de acum doi ani sunt și mai dureroase, timpul nu le-a rezolvat, dimpotrivă: "Cum s-a ajuns aici? Cum facem să nu se mai ajungă aici? Cum reușesc să reziste ucrainenii? Cum de propaganda neo-sovietică are succes în lumea liberă, în special în România, care a trăit din plin "prietenia" criminală a statului rus? Cum arată viață refugiaților în România? Ce urmează, în Ucraina și în Europa? " Am discutat toate aceste subiecte miercuri 26 februarie, într-o ediție specială RoZoom Press. 

Alături de noi a fost, din nou, jurnalista Anna Neplii, de la United24 Media și Podul, live de la Kyiv. Echipa RoZoom Press: Ciprian Apetrei și Miruna Căjvăneanu

Emisiunea a abordat mai multe aspecte ale războiului din Ucraina după trei ani de conflict, concentrânduse pe impactul psihologic asupra populației, propaganda rusă, situația politică din Ucraina, viitorul țării și percepția refugiaților ucraineni în Europa.  

1. Situația generală din Ucraina după trei ani de război  

Jurnalista ucraineană intervievată a explicat că, deși războiul continuă, oamenii au început să se obișnuiască cu situația. O mare parte a populației trăiește întro stare de adaptare forțată la realitatea conflictului, iar societatea a suferit schimbări psihologice majore.  

Psihologia populației:  

· Oamenii sunt mai nervoși și agresivi.  

· Frustrarea și tensiunea cresc, iar această agresivitate este adesea îndreptată și spre prieteni sau cunoscuți, nu doar spre inamic.  

· Există o diviziune mai mare în societate, cauzată atât de stresul continuu, cât și de propaganda rusă care încearcă să destabilizeze unitatea națională.  

Viața de zi cu zi sub amenințarea atacurilor:  

· În orașele mari, precum Kiev, atacurile cu drone sunt frecvente, dar oamenii șiau continuat activitățile zilnice.  

· Chiar și în regiunile apropiate de linia frontului, unde bombardamentele sunt constante, localnicii încearcă să își mențină rutina zilnică.  

· Oamenii merg la cafenele, teatre și cinematografe, chiar dacă riscul unor atacuri aeriene este ridicat.  

Pierderi umane și materiale:  

· Numărul real al victimelor este necunoscut, dar se estimează că sute de mii de oameni au murit.  

· În Mariupol, de exemplu, estimările variază între 100.000 și 300.000 de morți.  

· Multe sate și orașe au fost complet distruse, iar Rusia construiește locuințe noi pe locurile unde au fost îngropate victimele.  

 2. Propaganda rusă și influența sa în Ucraina și Europa  

Un subiect important a fost răspândirea propagandei ruse și modul în care aceasta influențează opinia publică, nu doar în Ucraina, ci și în țări europene precum România.  

 Cum acționează propaganda rusă:  

· Creează narative care dezbină societatea ucraineană, punând civilii împotriva militarilor.  

· Atacă președintele Zelenski pentru ai scădea popularitatea.  

· Discreditează refugiații ucraineni din Europa, susținând că aceștia sunt privilegiați sau că au venit cu mașini scumpe.  

· Folosește rețele sociale și influenceri pentru a răspândi informații false despre război.  

Soluții pentru combaterea propagandei:  

· Crearea unor echipe speciale care să monitorizeze și să combată narativele false.  

· Educație media pentru populație, inclusiv programe în școli despre manipulare și propagandă.  

· colaborare internațională mai puternică între țările europene pentru a identifica și opri aceste campanii de dezinformare.  

3. Situația politică din Ucraina și popularitatea lui Zelenski  

 Popularitatea lui Zelenski a scăzut la aproximativ 50%, în mare parte din cauza propagandei ruse și a problemelor economice interne.  

 Totuși, el este apreciat pentru eforturile sale diplomatice și pentru menținerea sprijinului internațional.  

 Există o dezbatere activă în societatea ucraineană despre performanța sa, ceea ce demonstrează că în Ucraina există libertate de exprimare, spre deosebire de Rusia.  

 4. Viitorul Ucrainei – previziuni și temeri  

 Jurnalista crede că în următorul an conflictul va continua, dar sar putea ajunge la un acord temporar de încetare a focului.  

 Totuși, ea consideră că Rusia nu va renunța la ambițiile sale expansioniste și că peste 5 ani ar putea începe un nou război.  

Un scenariu optimist ar fi ca Rusia să fie slăbită economic și politic, ceea ce ar reduce capacitatea sa de a mai declanșa alte conflicte.  

 Ea consideră că singura garanție reală de securitate pentru Ucraina ar fi integrarea în Uniunea Europeană și crearea unei noi alianțe militare europene, mai eficiente decât NATO în fața amenințării ruse.  

5. Percepția refugiaților ucraineni în Europa  

S-a discutat și despre narativele negative care circulă despre refugiații ucraineni în România și alte țări europene:  

· "Ucrainenii primesc prea multe ajutoare" – Acest lucru este exagerat de propagandă, iar sprijinul financiar acordat refugiaților a fost deja redus în multe țări.  

· "Refugiații ucraineni vin în Europa cu mașini de lux" – Deși unii aveau o situație economică bună înainte de război, mulți șiau pierdut totul și trăiesc în condiții dificile.  

· "Europenii vor fi forțați să lupte în Ucraina" – O altă dezinformare menită să creeze panică și neîncredere față de sprijinul acordat Ucrainei.  

6. Mesajul final și perspective personale  

Jurnalista a transmis un mesaj publicului român, subliniind importanța unității europene și combaterea dezinformării ruse.  

Ea consideră că Ucraina și Europa trebuie să colaboreze mai mult, atât pe plan militar, cât și economic.  

 A menționat că, deși războiul a transformat Ucraina, spiritul poporului ucrainean rămâne puternic.  

 Pe plan personal, a vorbit despre cariera sa în jurnalism, pasiunea pentru teatru și studiile în psihologie militară.  

 Își dorește să contribuie la îmbunătățirea programelor de reintegrare a veteranilor de război și la consolidarea identității naționale ucrainene.  

Concluzie  

Discuția a oferit o perspectivă directă din Ucraina, subliniind realitățile dure ale războiului, dar și reziliența poporului ucrainean. Deși viitorul este incert, există speranța că unitatea internațională și eforturile continue vor duce la un deznodământ favorabil pentru Ucraina și pentru securitatea Europei.

VIDEO / Conflict hibrid și miza energetică în România: noi scenarii geopolitice pentru România, la 3 ani de la invazia Ucrainei. Invitat: av. Laurențiu Pachiu

 

Emisiunea marchează trei ani de la izbucnirea războiului din Ucraina și analizează implicațiile geopolitice, economice și de securitate pentru România și Europa. Discuția, moderată de Miruna Căjvăneanu, alături de Ciprian Apetrei și Gelu Vlașin, îl are ca invitat pe avocatul Laurențiu Pachiu, expert în energie și securitate. 

Principalele teme abordate:

1. Războiul hibrid și influența asupra României

- Conflictul din Ucraina nu se desfășoară doar pe câmpul de luptă, ci și prin mijloace economice, informaționale și cibernetice.

- Rusia utilizează tactici de război hibrid pentru a influența opinia publică în Europa și în România.

- România este vulnerabilă la propaganda rusă, iar în ultimii ani s-a observat o creștere a dezinformării și a mișcărilor populiste cu accente suveraniste.

- Manipularea proceselor democratice este un element central al acestui tip de război, ceea ce s-a văzut inclusiv în recentele alegeri din România.

- Rusia utilizează influenceri, boți și rețele sociale pentru a amplifica nemulțumirile existente în societate.

2. Surpriza rezistenței Ucrainei

- La începutul războiului, multe voci internaționale erau sceptice că Ucraina va putea rezista mai mult de câteva zile în fața invaziei ruse.

- Cu sprijin occidental, Ucraina a reușit să reziste timp de trei ani, deși cu pierderi uriașe și o țară pe jumătate distrusă.

- Propaganda rusă încearcă acum să submineze conducerea Ucrainei, susținând că președintele Zelenski și guvernul său nu mai sunt legitimi.

3. Resursele strategice ale Ucrainei și României

- Un aspect esențial al conflictului este miza economică și resursele naturale, în special metalele rare și gazele naturale.

- Ucraina are rezerve strategice de metale rare, estimate între 3 și 11,5 trilioane de dolari, esențiale pentru industria high-tech, inclusiv pentru producția de cipuri și inteligență artificială.

- România are și ea rezerve semnificative, estimate la aproximativ 90 de milioane de tone de metale rare, dar acestea nu sunt încă exploatate.

- În plus, Ucraina are un potențial agricol uriaș și resurse energetice importante în Marea Neagră, pe care Rusia încearcă să le controleze.

4. Poziția SUA și impactul administrației Trump

- Administrația Trump are o viziune tranzacțională asupra conflictului din Ucraina, punând accent pe interese economice și strategice.

- Trump vrea să încheie războiul rapid și ar putea înceta sprijinul militar dacă Ucraina nu acceptă condițiile americane.

- SUA urmăresc accesul la resursele Ucrainei, dar abordarea lor a fost percepută ca lipsită de tact diplomatic, deoarece au încercat să obțină concesii printr-un acord redactat într-un mod similar unei tranzacții comerciale.

- Dacă SUA își reduc sprijinul, Ucraina ar putea fi forțată să cedeze teritorii Rusiei și să accepte un compromis dezavantajos.

5. Europa și autonomia strategică

- Europa începe să realizeze că nu se mai poate baza complet pe SUA pentru securitatea sa.

- Președintele Macron și alți lideri europeni discută despre crearea unei armate europene pentru a reduce dependența de NATO.

- Germania și Franța se poziționează tot mai ferm în favoarea unei strategii europene comune de apărare.

- Liderii europeni se întâlnesc mai des și par să înțeleagă că trebuie să își asume un rol mai activ în securitatea regională.

6. Viitorul Ucrainei și posibile scenarii

- Viitorul războiului depinde în mare parte de negocierile dintre administrația Trump și guvernul ucrainean.

- Există două scenarii principale:

  1. SUA încetează sprijinul militar, iar Ucraina este forțată să capituleze treptat, pierzând teritorii și intrând sub influența Rusiei.

  2. Se ajunge la un acord negociat, în care Ucraina primește anumite garanții de securitate, dar este nevoită să facă concesii teritoriale.

- Ucraina nu va reuși probabil să recupereze teritoriile ocupate de Rusia în prezent.

- Se discută posibilitatea unei prezențe militare străine în Ucraina, dar aceasta rămâne incertă.

Concluzii

- România este direct afectată de conflict și trebuie să își consolideze apărarea, dar creșterea bugetului militar trebuie făcută cu prudență pentru a nu afecta economia.

- Propaganda și războiul informațional sunt la fel de periculoase ca și agresiunile militare, iar educația populației pentru a combate dezinformarea este esențială.

- SUA, Europa și Ucraina sunt într-un moment de răscruce, iar deciziile din următoarele luni vor influența soarta războiului și echilibrul geopolitic în regiune.

- România trebuie să fie atentă la negocierile internaționale și să își protejeze interesele economice și de securitate.