Luni, 3 martie 2025, prestigiosul Muzeu Național Etrusc din Roma a găzduit, în fața unui public numeros care a făcut ca sala să fie neîncăpătoare, conferința intitulată „Etruscii, romanii și românii: tradiții de primăvară și simboluri ale renașterii”, organizată de Ambasada României în Italia în colaborare cu Muzeul Național al Satului "Dimitrie Gusti" și Muzeul Civilizației Romane. Toți participanții au primit cadou câte un mărțișor realizat de meșterii care colaborează cu Muzeul "Dimitrie Gusti".
Evenimentul a subliniat continuitatea tradițiilor de primăvară, evidențiind legăturile dintre civilizațiile etruscă, romană și cultura românească.
Invitați de prestigiu au luat cuvântul în fața unui public numeros, format din italieni și români: Luana Toniolo, directoarea Muzeului Național Etrusc, Paulina Popoiu, directoarea Muzeului Național al Satului și Francesca Ucella, cercetător al Muzeului Civilizațiilor. Din partea Ministerului Culturii din România a intervenit Diana Baciuna, secretar de stat. De asemenea a fost prezentă poeta Ana Blandiana, sosită la Roma pentru a participa la două evenimente organizate de Ziua Femeii de către Accademia di Romania.
În cadrul Conferinței, reprezentantele la cel mai înalt rang al Muzeelor partenere au ilustrat perspective comune asupra simbolurilor și obiceiurilor asociate începutului de an și renașterii naturii.
Luana Toniolo a oferit o incursiune în istoria etruscilor, o civilizație care a dominat Peninsula Italică timp de un mileniu înainte de expansiunea Imperiului Roman. Ea a evidențiat importanța zeului Marte, divinitatea războiului, care guverna prima lună a anului etrusc, luna martie, care coincide cu trezirea naturii și începutul primăverii. Era o perioadă marcată de ritualuri dedicate zeităților panteonului etrusc asociate cu primăvara, reflectând ciclul naturii și alternanța anotimpurilor. Francesca Ucella a vorbit despre tradițiile și zeitățile omagiate de romani acum două milenii. Ea a subliniat modul în care obiceiurile din antichitate au fost integrate și transformate în ritualuri creștine de primăvară, precum carnavalul, postul și Paștele, sărbătoare care marchează renașterea și reînnoirea spirituală.
De la Muzeul Național al Satului "Dimitrie Gusti", Paulina Popoiu a prezentat pe larg două tradiții românești: Mărțișorul și Dragobetele. Mărțișorul, un talisman care aduce noroc, este o tradiție întâlnită în spațiul est-european, din România până în Ucraina, sub diferite denumiri. Inițial, acesta era un fir de lână alb cu negru, simbolizând lumina și întunericul, trecerea anotimpurilor, viața și moartea. Ulterior, firul a devenit de mătase, cel negru fiind înlocuit cu unul roșu, simbolizând viața.
În secolul al XIX-lea, firului i s-a atașat o monedă, adesea de argint, în special în mediile bogate. Mărțișorul se poartă 8-10 zile, se dăruiește femeilor și fetelor, iar în Moldova și băieților, fiind purtat la încheietura mâinii, la gât, în piept sau, la bărbați, la caciulă. Ulterior, este agățat de ramurile copacilor sau aruncat în direcția vântului, însoțit de formule magice recitate.
În cadrul evenimentului,
ambasadorul României în Italia, Gabriela Dancău,
a contextualizat semnificația Mărțișorului în lumina conflictelor actuale, subliniind dorința de renaștere și reafirmare a valorilor democratice. În discursul său, a menționat:
„Sărbătoarea Mărțișorului reprezintă pentru români și, în egală măsură, pentru cetățenii Republicii Moldova, o ocazie prețioasă de a readuce în prim-plan istoria, tradițiile și multiplele expresii ale culturii populare românești, pentru a fi redescoperite, protejate, valorificate și contextualizate în modernitate.
Sosirea primăverii, pe care o celebrăm cu ocazia Mărțișorului, capătă în regiunea noastră din estul Europei o semnificație și mai profundă, fiind martora unor provocări impuse de un agresor de lungă durată. Simbolul Mărțișorului, în actualul context geopolitic al continentului european, se traduce într-o invitație de a ne reînnoi fidelitatea față de principiile democrației și de a ne exprima sprijinul pentru cei care sunt victime ale unei agresiuni nedrepte, fie într-un război purtat pe uscat, fie în tumultuosul scenariu al dezinformării în spațiul digital.
Ambele forme de conflict vizează subminarea perspectivei unui viitor de pace și toleranță, de respectare a regulilor și a principiilor moralității și dreptului internațional. Fiecare primăvară ne amintește că viața, în ciuda provocărilor, găsește întotdeauna o cale de a renaște.
Și tocmai în acest spirit de reînnoire, tradițiile pe care le celebrăm astăzi ne leagă nu doar de trecut, ci și de un viitor în care putem continua să creștem împreună, respectând și onorând ceea ce ne unește: acele principii și valori seculare care, de-a lungul istoriei, au garantat bunăstarea noastră.”
Conferința a evidențiat astfel modul în care tradițiile de primăvară, de la etrusci până la români, reflectă o continuitate culturală și spirituală, simbolizând renașterea, speranța și reziliența în fața provocărilor timpului.
Rozoom Press a fost partener media al evenimentului.
